PLAN
ZECE PENTRU ROMÂNIA
România este în prezent a șasea țară din UE după numărul de locuitori și a opta ca suprafață, dar, de mulți, prea mulți ani, se află în coada clasamentelor europene pentru mai toate celelalte repere. Împreună însă, exploatând înțelept resursele de care dispunem, cu un PLAN bine întocmit, noi suntem convinși că putem aduce România între primele zece țări europene în cel mult un deceniu.
Ne propunem să reconstruim România noastră cea minunată, autentică, caldă, muncitoare, plină de tradiții, astfel încât să fie țara în care să trăiască în bunăstare toți cetățenii și în care să dorească să se întoarcă milioanele de români plecați, alungați de condițiile de trai, de lipsa de respect și de oportunități. Vrem să fim o națiune care crede în potențialul ei, o țară în care să reînvie speranța că se poate într-adevăr altfel, că se poate mai bine.
Învățând din experiențele politice ale ultimilor 30 de ani, PLAN va acționa pentru schimbarea radicală a acestei situații, prin promovarea unor obiective curajoase dar și realiste, în care se regăsesc integral principiile și valorile noastre. Înțelegând că un program politic este un instrument în evoluție, ce necesită inevitabil ajustări și actualizări periodice funcție de evoluțiile interne și internaționale, considerăm că următoarele cinci puncte sunt fundamentul pe care trebuie să se așeze toate politicile publice pe termen mediu-lung:
Promovarea în poziții de responsabilitate, pe baza unui set de criterii transparente, clar formulate, numai a acelor persoane cu pregătire pe domeniul de competență, care au calificări reale, cetățeni care nu au venit în politică în căutarea unui loc de muncă, persoane cu realizări cuantificabile care să se constituie într-o garanție pentru atingerea obiectivelor asumate.
Demararea și promovarea în ritm accelerat, cu largă consultare populară, a unui proces de clarificare a competențelor executive în stat, astfel încât, întărind mecanismele de “checks and balances”, să se evite suprapunerile de atribuțiuni ce au permis în mod sistematic politicienilor din fruntea statului asumarea privilegiilor dar evitarea răspunderilor. (ex.: raporturi președinte – premier, funcționarea CSAT, etc).
Reconstruirea încrederii populației în mecanismele democratice și reevaluarea potențialului de funcționalitate al acestora prin implementarea rezultatului referendumului din 2009 privind numărul de parlamentari. Să înțelegem că în prezent avansul tehnologic permite consultarea mult mai facilă, cu frecvență sporită și în timp util a populației pe temele de interes public și că oamenii trebuie să aibă încredere că opiniile lor contează și sunt respectate. Să reamintim neobosit votantului dar și politicianului art. 2.1 din Constituție ce spune “Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum”.
Reorganizarea administrativ-teritorială a țării – sunt numeroase argumente de natură financiară, administrativă, economică ce vin în susținerea unei asemenea inițiative. Toți politicienii de top din ultimii 20 de ani au vorbit despre nevoia unei asemenea măsuri dar ea a fost amânată sistematic din dorința de a nu “tulbura bazinele electorale” și a nu pierde sprijinul “baronilor locali”. S-au vehiculat mai multe variante, unele de real interes, noi susținem o reducere a județelor și o reașezare a lor pe structura actuală a Curților de Apel (15).
Dimensiunea clasei de mijloc a oricărei națiuni (definită ca atare atât prin nivelul de educație ridicat cât și/sau prin starea materială suficientă pentru a permite aspirația către idealuri abstracte) are o relevanță certă pentru amploarea reală și stabilitatea democrației sale. O clasa de mijloc bine dezvoltată reprezintă un garant dar și un gardian puternic al democrației, ținând la distanță mișcările extremiste. Atunci când clasa de mijloc se micșorează, gradul de democrație tinde să scadă ca o consecință directă. Vom acționa pentru înțelegerea și recunoașterea rolului fundamental ce revine într-o democrație clasei de mijloc, promovând măsuri financiar-economice de natură a facilita dezvoltarea și consolidarea accelerată a acesteia.
Zece pentru România
1
PUTERE MAI MARE DE CUMPĂRARE PENTRU ROMÂNI
Avem cea mai mare inflație din Europa și un guvern care nu a făcut altceva decât să-i împovăreze și mai mult pe cei care muncesc și plătesc corect impozitele și taxele. Pentru a crește puterea de cumpărare a românilor, taxele și impozitele trebuie mai întâi reduse. Reducerea sarcinii fiscale pentru lucrători și antreprenori ar trebui să confere mai multă libertate și putere de cumpărare. În general, dorim un sistem fiscal care să poată fi justificat, mai degrabă decât un sistem fiscal care pedepsește.
- Echitate fiscală - Creșterea puterii de cumpărare a românilor printr-un sistem de fiscal coerent și echitabil, care să valorizeze munca si să dea înapoi o mare parte din roadele muncii lor celor care contribuie la bogăția tării prin munca și activitatea lor.
- Reducerea cuantumului taxelor pe salarii / asimilate salariilor – CASS și CAS. Plafonarea CASS pentru pachetul de bază.
- Lărgirea bazei de impozitare (taxe mai mici de la mai mulți)
- Inițierea unei reflecții ample asupra tipului de impozitare (cotă unică sau progresivă) și eventual, a tranșelor de impozitare, cu un accent clar pe protejarea salariilor mici și medii. Aceste tranșe de impozitare trebuie indexate în același mod ca și salariile, pentru a preveni ca inflația să conducă la o creștere implicită a nivelului taxelor fiscale.
- Un sistem de deduceri personale coerent și realist, indiferent de nivelul venitului dar cu încadrarea într-un plafon (deduceri cu cheltuieli profesionale, școlarizarea copiilor, donații caritabile etc.).
- Facilități fiscale pentru studenții la cursuri de zi / elevii de la forme de învățământ postliceale de zi care lucrează cu fracțiuni de normă.
Cetățenii finanțează serviciul public prin impozitare și așteaptă în mod logic în schimb un serviciu de calitate, care să țină seama de nevoile lor reale și să răspundă astfel unei logici de eficiență și transparență.
2
ECONOMIE REVITALIZATĂ
Nu există prosperitate și nici realizare personală într-un deșert economic. Pentru a susține creșterea economică, este necesar să se atragă mai multe investiții productive, să se dezvolte infrastructura și să se creeze locuri de muncă bine plătite. Trebuie să stimulăm inițiativa, să simplificăm structurile, să stimulăm crearea de locuri de muncă și să sprijinim cercetarea și inovarea. PLAN sprijină, de asemenea, dezvoltarea de noi tehnologii care stau la baza unei adevărate revoluții.
2.1.
Stimularea investițiilor – asigurând predictibilitate fiscală și condiții favorabile pentru agenții economici, vom crea condiții pentru sporirea investițiilor române și străine.
- În 2024, capitalul autohton avea o pondere de aproximativ 35% din totalul sistemului bancar. Susținem necesitatea creșterii capitalului românesc în sectorul bancar, pentru a finanța proiecte care să dezvolte România.
2.2.
Formare în domeniul antreprenoriatului – Ne dorim ca România să poată dezvolta un ecosistem mai favorabil apariției de noi idei și noi companii. Țara noastră trebuie să devină o adevărată națiune antreprenorială.
- Consolidarea educației antreprenoriale pentru toți elevii și studenții.
- Companiile trebuie încurajate să primească mai mulți stagiari/ studenți în internship și/sau practică.
- Susținerea proiectelor de tip student-antreprenor, inclusiv prin facilități fiscale și înființarea de hub-uri în toate centrele universitare care să permită contactul și împărtășirea de idei.
2.3.
Stimularea cercetării și inovării – prin resurse dedicate cercetării strategice și industriale. Obiectivele fundamentale în ceea ce privește domeniul cercetării, inovării și digitalizării trebuie să fie conectarea cu nevoile societății și cu evoluția tehnologică mondială. Prin urmare, trebuie să concentrăm centrele de cercetare în jurul domeniilor strategice cheie pentru România pentru a le permite să atingă excelența și să devină performante atât la nivel european – pentru a atrage finanțare – cât și la nivel internațional.
2.4.
Tranziția digitală, o oportunitate economică
- Tehnologia digitală trebuie să fie o pârghie pentru stimularea ocupării forței de muncă în România prin orientarea persoanelor în curs de formare sau inactive către sectoarele viitorului. Dobândirea de competențe digitale ar trebui să faciliteze integrarea rapidă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pe piața forței de muncă, reducând astfel deficitul în materie de forță de muncă calificată ce împiedică dezvoltarea economică a țării.
- Formarea în profesii digitale, de la o vârstă fragedă și pe tot parcursul vieții – dorim să promovăm educația digitală de la o vârstă fragedă, în special în școli, pentru a pregăti elevii să devină cetățeni competenți în societatea digitală de mâine. Aceasta include, dar nu se limitează la, învățarea despre programare, securitatea cibernetică, pericolele asociate cu aceste instrumente și alte abilități esențiale ale tehnologiei informației și comunicațiilor atât personal, cât și profesional. În același timp, în cadrul curriculumului școlar, este imperativă creșterea interesului elevilor pentru materii precum știința, tehnologia, ingineria și matematica (STIM).
- Acces minim garantat la internet – PLAN își propune să garanteze un acces minim la Internet, pentru a lupta împotriva decalajului digital și pentru a permite fiecărui cetățean să beneficieze de o conexiune și să îndeplinească sarcini de bază, cum ar fi consultarea site-urilor școlare, administrative și de informare, precum și corespondența prin mesagerie electronică. În același timp, suntem conștienți că transformarea digitală va avea succes numai dacă nimeni nu este lăsat în urmă. Mare parte din serviciile esențiale sunt acum disponibile online, dar este important să putem sprijini cetățenii cel mai puțin conectați, în special persoanele în vârstă.
-
Sprijin pentru dezvoltarea Inteligenței Artificiale (AI) – PLAN promovează o viziune politică axată pe inovare, în care tehnologia amplifică competitivitatea companiilor. În centrul acestei perspective, inteligența artificială (AI), în special AI generativă, apare ca un factor cheie al inovării și modernizării. AI trebuie să genereze valoare tangibilă pentru companii, îmbunătățind atât produsele, serviciile, cât și procesele interne ale acestora. În același timp, ar trebui să facă posibilă automatizarea sarcinilor repetitive, eliberând astfel lucrătorii pentru misiuni cu valoare adăugată ridicată.
Este important să sprijinim companiile, universitățile și centrele de cercetare pentru a accelera adoptarea AI dar și pentru a stimula formarea: România are nevoie de competențe solide în acest domeniu. -
Tehnologia digitală în serviciul simplificării administrative - PLAN insistă asupra necesității de a promova utilizarea tehnologiei digitale pentru a simplifica procedurile administrative și a îmbunătăți considerabil serviciile oferite cetățenilor. De multe ori digitalizarea înseamnă doar transferarea birocrației pe hârtie în birocrație digitală, lucru care nu mai poate fi acceptat.
Este nevoie să se simplifice în mod semnificativ procedurile administrative pentru întreprinderi, promovând un mediu favorabil creșterii și dezvoltării acestora. În acest sens, PLAN pledează, de asemenea, pentru implementarea sporită a serviciilor online, oferind cetățenilor modalități convenabile de a accesa informații și de a efectua diverse proceduri administrative. Sprijinind tranziția digitală, este esențial însă să se mențină posibilitatea contactului uman, păstrând astfel o relație personalizată și atentă cu fiecare cetățean.
2.5.
Dezvoltarea infrastructurii și creșterea conectivității
România are nevoie de îmbunătățirea rețelelor de transport multimodal (cu precădere căi ferate de mare viteză, autostrăzi și drumuri expres) pentru a îmbunătăți conectivitatea internă și externă. Ne propunem ca România să devină un nod de transport, sens în care avem în vedere:
- Rutier
- Să conectăm regiunile istorice prin drumuri de mare viteza;
- Sa avem conexiuni rutiere moderne cu toate statele vecine.
- Feroviar
- Modernizarea infrastructurii feroviare pentru a permite circulația trenurilor de mare viteză (atât de persoane cât și de mărfuri)
- Trenuri și vagoane moderne pentru transportul de pasageri si marfa. Doar așa acest tip de transport poate deveni viabil si predictibil.
-
Naval
Romania este una dintre tarile UE care are deschidere atât la Dunăre, cât si la Marea Neagră
- Trebuie sa creștem capacitatea economica si strategica a portului Constanța si a porturilor dunărene.
- Instalațiile portuare trebuie modernizate, iar porturile trebuie sa dezvolte capacități de transfer rapid al mărfurilor pe și de pe toate celelalte moduri de transport.
- Aerian
- Pe lângă transportul de pasageri este nevoie de dezvoltarea unei componente puternice de transport cargo-aerian
La fel de importantă precum dezvoltarea infrastructurii este și asigurarea interconectării diferitelor moduri de transport. Din această perspectivă, cea mai importanta este gândirea integrata, în funcție de specificul fiecărei zone. Trebuie să existe zone intermodale, care sa permită transferul rapid între toate modurile de transport. Până în acest moment transporturile au fost dezvoltate secvențial și sectorial și nu integrat. Doar o abordare globală a modurilor de transport va aduce cu adevărat dezvoltarea economică a României si a Uniunii Europene. În acest fel companiile puternice vor fi interesate sa investească în România, iar la rândul ei economia României va da posibilitatea apariției unor companii autohtone relevante.
2.6.
Dezvoltarea sectorului agricol și a zonei rurale
În 2023, România a importat alimente în valoare de 13,5 miliarde de Euro. Această situație trebuie să înceteze. Planul nostru este redobândirea independenței alimentare a României.
Strategia noastră este ghidată de câteva obiective clare (venituri decente, suveranitate agricolă, competitivitatea sectorului, durabilitate sporită), iar mijloacele de realizare a acestui lucru trebuie consacrate într-o strategie pe termen lung. Guvernul trebuie să poată apăra interesele sectorului nostru agricol în Uniunea Europeană.
Avem în vedere:
- Consolidarea sectorului agricol ca sursă de dezvoltare și creștere pentru țară, astfel încât acesta să fie recunoscut ca o activitate economică dinamică și cu valoare adăugată, în care tehnologia și inovația sunt noi paradigme.
- Sprijinirea investițiilor în tehnologii moderne agricole, îmbunătățirea infrastructurii rurale și susținerea tranziției către agricultura ecologică.
- Sprijinirea proiectelor privind lanțul scurt de aprovizionare.
- Creșterea ponderii agriculturii ecologice și sprijinirea inițiativelor de producție organică, întrucât calitatea producției agricole se reflectă și în starea de sănătate a românilor.
- Plasarea agriculturii în centrul activității economice prin corectarea balanței externe agroalimentare.
- Combaterea standardelor și procedurilor excesive – pledăm pentru o reducere a structurilor care guvernează sectorul agricol și care sunt subvenționate din bani publici. Susținem, de asemenea, că standardele impuse de la nivelul UE ar trebui să se refere mai mult la rezultatele care trebuie obținute, decât la prescripții birocratice stricte care nu sunt foarte bine adaptate la realitatea de pe teren.
- Stimularea antreprenorialului rural în rândul tinerilor și îmbunătățirea accesului la profesia de fermier.
2.7.
Turismul și patrimoniul ca instrumente pentru dezvoltarea economică
Turismul este un „motor” al creșterii economice, datorită efectului său multiplicator, generând o varietate de locuri de muncă, atât în activitățile direct legate de prestarea serviciilor turistice, cât și indirect. Conservarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural și cultural sunt oportunități de creștere economică locală, prin crearea de noi locuri de muncă. Potențialul României ca destinație turistică este imens, dar insuficient exploatat. Ne propunem să promovăm:
- Investiții în infrastructura culturală, in infrastructura generală și cea specifică turismului.
- Reabilitarea resurselor balneare atât de bogate ale României pentru promovarea turismului medical și wellness;
- Dezvoltarea de programe de educație și formare profesională, sprijinite de autorități, pentru personalul din turism;
- Crearea de programe speciale pentru susținerea antreprenoriatului în turism, preponderent în direcția inovării și transformării digitale.
3
ENERGIE ȘI MEDIU
Peste 100 de ani, generațiile viitoare se vor întreba ce am făcut pentru a ne păstra patrimoniul natural. Obiectivele europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, asumate și de România, sunt clare. Provocările cu care ne confruntăm reprezintă oportunități de a stimula inovarea, de a ne consolida autonomia strategică, de a crea locuri de muncă și de a inspira consumatorii să facă cele mai bune alegeri. Propunerile noastre sunt, de asemenea, menite să fie realiste, pentru că nu toate statele UE se confruntă cu aceleași circumstanțe și nu dispun de aceleași resurse.
Mai mult ca niciodată, recunoaștem importanța accesului la energie la prețuri accesibile și a disponibilității acesteia pentru a menține economia în funcțiune și pentru a crea bunăstare. În acest context, dorim să continuăm trecerea la o mobilitate și un transport mai ecologice, cu o abordare intermodală și bazându-ne pe stimulente fiscale.
- Avem în vedere asigurarea independenței energetice din surse regenerabile, dar și clasice, până când dezvoltarea tehnologică va permite independența energetică verde.
- Susținem investițiile în domeniul energiei nucleare, în special vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă.
- Susținem exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale și a investițiilor în extinderea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de rețele inteligente de transport și distribuție.
- Dorim să investim în energia regenerabilă în mod ambițios, atent și rentabil pentru a ne atinge obiectivele energetice privind securitatea aprovizionării, minimizarea costurilor cu energia și durabilitatea. Este important să continuăm dezvoltarea energiei eoliene onshore și offshore, având în vedere eficiența acesteia, rentabilitatea sa economică și know-how-ul pe care îl avem deja în domeniu. În mod similar, energia fotovoltaică trebuie dezvoltată în continuare.
- Este necesar să se consolideze rețeaua electrică terestră, cu accent pe tehnologii flexibile și scalabile care vor limita costurile de rețea pentru consumatori. Producția de energie regenerabilă necesită investiții semnificative în consolidarea și flexibilitatea rețelei. Infrastructurile de stocare vor deveni din ce în ce mai necesare cât mai aproape posibil de producție și consum (rețele inteligente).
- Sprijinim dezvoltarea economiei circulare, reciclarea și reparabilitatea obiectelor. Din acest punct de vedere, printre sectoarele cele mai promițătoare se numără materialele plastice, bateriile și metalele, precum și deșeurile din construcții. Alături de exploatarea, prelucrarea și valorificarea zăcămintelor de minereuri și de minerale utile, reciclarea devine o pârghie extrem de importantă de acces la resurse esențiale pentru economie. Astfel, accesul la metale va fi esențial pentru tranziția energetică și digitală, iar mineralele ar putea deveni din ce în ce mai rare în următoarele decenii, deoarece cererea globală va crește semnificativ.
- Susținem protejarea patrimoniului natural și a biodiversității, prin promovarea utilizării și a dezvoltării tehnologiilor care respectă mediul, în principal în domeniul transportului. Încurajăm creșterea suprafeței domeniului forestier. Este necesară o acțiune susținută de reîmpădurire și consolidare a fondului silvic.
4
UN STAT EFICIENT, CARE-I COSTĂ PUȚIN PE ROMÂNI
4.1.
Creșterea veniturilor bugetare
Ponderea veniturilor bugetare în PIB de 33,9% este sub media Uniunii Europene (46,3%), indicând un spațiu fiscal limitat pentru investiții și cheltuieli publice.
Vom îmbunătăți colectarea taxelor și a impozitelor, prin specializarea la cele mai înalte standarde a personalului ANAF și aplicarea fără discriminare a legislației în domeniu.
4.2.
Transparența și controlul cheltuielilor publice
În accepțiunea noastră, statul nu este menit să facă totul sau să cheltuiască fără a număra. Statul trebuie să sprijine inițiative și să facă cele mai eficiente alegeri politice. Managementul public trebuie să fie eficient și exemplar, dar în prezent îi lipsește monitorizarea și evaluarea. Cetățenii finanțează serviciul public prin impozitare și așteaptă în mod logic în schimb un serviciu de calitate, care să țină seama de nevoile lor reale și să răspundă astfel unei logici de eficiență și transparență. Sunt situații în care nu este neapărat nevoie de reducerea cheltuielilor ci de eficientizarea acestora. PLAN își dorește un stat eficient și performant, cu o viziune strategică.
- Cheltuielile publice trebuie evaluate pentru fiecare sector în parte, la toate nivelurile de guvernare. Dorim să controlăm mai bine cheltuielile publice pentru a gestiona deficitul, a reduce datoria și, mai presus de toate, a reinvesti acolo unde este necesar.
- Orice politică, orice program trebuie să aibă obiective clare, măsurabile, criterii de performanță și evaluări periodice. Politicile publice care nu și-au atins obiectivul trebuie analizate pentru a înțelege de ce nu au avut efectele scontate, înainte de a fi recalibrate sau eventual eliminate.
- Promovarea, în administrația publică, a unei culturi a excelenței și rigorii în gestionarea cheltuielilor publice.
4.3.
Mai multă dezvoltare și mai multă democrație prin reorganizare administrativ teritorială și reducerea numărului de aleși
În România există 3228 unități administrativ teritoriale, dintre care 2862 sunt comune. Mai mult de jumătate dintre acestea au sub 3000 locuitori. Astăzi, România are puțin peste 45.000 reprezentanți aleși la toate nivelurile autorităților (locale + centrale). Aceasta înseamnă că există un reprezentant ales la 422 cetățeni. Atunci când numărul reprezentanților devine excesiv, poate conduce la dezavantaje care depășesc beneficiile reprezentării. Prin urmare, este important să se ia în considerare eforturile de raționalizare. În timp ce democrația are în mod evident un cost, acesta trebuie să rămână rezonabil și se pot face economii prin reducerea numărului de reprezentanți.
Organizarea administrativ-teritorială a României este mult prea fragmentată și comportă dezavantaje din perspectiva gestionării resurselor, a slabei calități a serviciilor publice și a reducerii disparităților zonale existente. Actuala organizare nu doar că nu a redus, dar a accentuat diferențele de dezvoltare dintre regiunile geografice, dintre un județ și altul, dintre mediul urban și cel rural, dintre centru și periferie. Ne confruntăm, de 17 ani, cu aceeași incapacitate sistemică de a pregăti proiecte la nivel regional și de a absorbi fonduri europene. Majoritatea comunelor și orașelor mici au probleme financiare, remarcându-se ponderea mare a cheltuielilor salariale, unicul scop al unor primării părând a fi plata salariilor unor funcționari. Oferirea unor servicii publice de calitate este, de cele mai multe ori, doar o dorință cu termen incert de îndeplinire.
Avem în vedere:
- Reorganizarea administrativ teritorială a României în 15 regiuni, pe structura existentă a Curților de Apel.
- Stabilirea unui barem minim de locuitori pentru o comună și unificarea localităților pentru încadrarea în acesta. În acest fel, se va realiza și o scădere a numărului de aleși locali.
- Implementarea rezultatelor referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.
4.4.
Descentralizarea neutră fiscal
Ne vom asigura că orice proces de descentralizare, atât de necesar de altfel, nu duce la cheltuieli publice mai mari, nu duce la dublarea structurilor, serviciilor sau posturilor și are ca rezultat apropierea de cetățean, un serviciu mai ușor de accesat și mai eficient.
4.5.
Democrație revitalizată prin referendum și vot de la 16 ani
Neîncrederea și nemulțumirea crescândă față de clasa politică, credința că nu contezi ca cetățean, că nu poți face nimic pentru a schimba lucrurile generează lipsa de implicare a cetățenilor în viața politică dar și a comunității și absenteismul la vot. Faptul că suntem o democrație reprezentativă nu înseamnă că nu pot exista și elemente de democrație directă, prin care cetățenii să fie mai implicați în gestionarea afacerilor publice ale comunităților lor.
PLAN este în favoarea introducerii în România a unui sistem de referendumuri la nivel local, opțional și de inițiativă populară, atunci când cetățenii doresc ca anumite probleme să fie supuse votului popular.
Totodată, ne propunem să lansăm în dezbatere oportunitatea acordării dreptului de vot de la 16 ani.
5
PENSII CARE RECOMPENSEAZĂ MUNCA
Din punctul nostru de vedere, faptul că muncești trebuie să dea roade mai multe decât dacă nu muncești. Persoanele care au muncit toată viața trebuie, prin urmare, să fie recompensate în mod echitabil atunci când se pensionează. Pensia trebuie să le permită să aibă un venit decent pentru a se întreține și pentru a continua să participe activ în societate. Având în vedere îmbătrânirea populației și paritatea aproximativă a persoanelor încadrate în muncă și a pensionarilor, finanțarea și costul sistemului nostru de pensii sunt aspecte fundamentale. În acest context, crearea de noi locuri de muncă, bine plătite, și creșterea ratei de ocupare a forței de muncă reprezintă un pilon central al strategiei noastre pe termen lung. Sistemul nostru de pensii se bazează pe principiul redistribuirii: contribuțiile lucrătorilor activi finanțează în mare măsură pensiile pensionarilor. Pentru a menține solvabilitatea sistemului de pensii, este, prin urmare, imperativ să se mărească rata de ocupare a forței de muncă, încurajând în același timp utilizarea celui de-al doilea și al treilea pilon de pensii.
Reglementarea sistemului public de pensii trebuie să fie predictibilă și stabilă (au existat 4 legi în 20 ani și nenumărate alte modificări ale condițiilor, vârstelor, cuantumului contribuției), pentru că doar așa cetățeanul poate lua cele mai bune decizii pentru sine în perioada vieții active. În plus, reglementarea trebuie să țină cont și de inegalitățile în ceea ce privește speranța de viață și sănătatea atât între diferitele tipuri de profesii cât și între România și celelalte state UE.
6
EDUCAȚIE DE CALITATE CARE PERMITE REALIZAREA PROFESIONALĂ ȘI EMANCIPAREA
Educația este, alături de sănătate, unul dintre domeniile aflate în cea mai mare suferință. Lipsa de performanță generalizată, evidențiată de rezultatele la testele PISA, care ne clasează pe ultimele locuri în Europa, de clasificările tot mai slabe ale universităților românești în clasamentele mondiale, de decredibilizarea acestora în ochii opiniei publice prin acceptarea plagiatelor și uneori apărarea plagiatorilor, lipsa de predictibilitate a legislației, imixiunea politică, lipsa de resurse, toate acestea conturează nu doar un tablou sumbru ci mai ales un viitor incert pentru națiunea română.
- Pentru PLAN, transformarea sistemului educațional are în vedere:
- Definirea unei viziuni pe termen lung - Ce ne dorim de la procesul de educație? Cum dorim să arate românul educat în 2035 pentru a contribui la obiectivul de a deveni o țară cu o societate și o economie moderne, eliberată de complexe, care își promovează și apără interesele și are o voce în context internațional?
- Leadership susținut, care să mențină ritmul și profunzimea transformării.
- Stabilirea de standarde ambițioase, clare.
- Angajamentul față de echitate - accesul la educație este prima dintre politicile sociale care vizează emanciparea. Aceasta ar trebui promovată cât mai devreme posibil și peste tot, pentru a consolida egalitatea de șanse de la o vârstă fragedă. În prezent, educația noastră este lipsită de performanță și produce inegalități. Școala poate deveni un loc al egalității de șanse și al oportunităților doar dacă există finanțare echitabilă, așteptări comune ridicate pentru toți elevii și mai ales profesori de înaltă calitate în fiecare școală, indiferent de localitate.
- Profesori performanți - calitatea unui sistem educațional se bazează pe calitatea profesorilor săi. Trebuie adoptate politici pentru a atrage, pregăti, sprijini, recompensa, păstra și promova profesori de înaltă calitate.
- Conducere mai puternică la nivel școlar. Pledăm pentru un sistem educațional depolitizat, în care directorii de școli să fie adevărați profesioniști în managementul școlar, autonomi și cu mijloacele necesare pentru a exercita o conducere educațională și pedagogică asertivă.
- Consecvența standardelor - curriculumul, pregătirea profesorilor, dezvoltarea profesională și evaluarea sunt aliniate și consecvente.
- Utilizarea eficientă a resurselor și mecanisme de a direcționa mai multe resurse către elevii care au cea mai mare nevoie de ele.
-
O școală deschisă provocărilor timpului nostru:
- Sistemul de educație trebuie să se concentreze mai mult pe asigurarea faptului că elevii dezvoltă o gamă largă de competențe - de la cunoștințe academice robuste, la "a învăța cum să înveți", la rezolvarea problemelor prin colaborare.
- Curriculum-ul modernizat pentru a face față imperativelor secolului 21 și deschiderea spre parteneriate școlare internaționale pentru a pregăti elevii să funcționeze ca lucrători și cetățeni într-o lume globalizată și nu doar în propriile comunități locale.
-
Sistemul de învățământ superior din România are astăzi o calitate modestă, iar consecințele acestui fapt asupra calității democrației și dezvoltării economice sunt însemnate. În condițiile dinamicii societății globale actuale, universitățile din România trebuie să răspundă unor nevoi de educație și de integrare pe piața muncii, să promoveze excelența și să permită studenților să dobândească competențe concrete care sunt direct aplicabile pe piața forței de muncă. În plus, componenta de cercetare universitară trebuie să capete o relevanță mult mai mare.
Promovăm:
- Standarde academice riguroase, proceduri de concurs și promovare corecte, care să valorizeze meritul și performanța adevărată.
- Clasificarea universităților și bugetarea diferențiată, în funcție de performanță, calitate și capacitate. Doar prin constituirea unui corp de universități de elită putem să ne atingem obiectivele de dezvoltare ca națiune în contextul revoluției tehnologice actuale.
- Mobilitatea studenților - promovarea mobilității studenților înseamnă consolidarea învățării limbilor străine, deschiderea către lume și descoperirea altor culturi, a altor moduri de gândire, a altor societăți și a altor realități. Este un atu major în dezvoltarea unui tânăr. Trebuie să încurajăm instituțiile noastre să fie mai pro-active și să găsească soluții pentru cei care nu au avut ocazia să profite de program.
- Educația adulților - un număr tot mai mare de concetățeni doresc sau trebuie să se formeze pe parcursul carierei, fie pentru a se reorienta către un nou loc de muncă, fie pentru a accesa poziții care necesită un nivel mai ridicat de competență. În cele din urmă, schimbările tehnologice vor continua să creeze nevoi semnificative de recalificare în cadrul forței de muncă. Educația adulților trebuie să facă mai sustenabilă întoarcerea la școală a adulților, prin microcertificate, îmbunătățirea învățării anterioare, validarea competențelor, predarea hibridă. Această educație trebuie, de asemenea, să răspundă rapid și flexibil nevoilor socio-economice în schimbare, trebuie să devină un partener major al angajatorilor și al sectoarelor public și privat.
7
ASISTENȚĂ MEDICALĂ PERFORMANTĂ, ACCESIBILĂ, FINANȚATĂ EFICIENT ȘI CARE PUNE PACIENTUL ÎN CENTRU
Sănătatea este considerată o provocare pentru majoritatea cetățenilor români. Durata de viața sănătoasă în România este de 57,8 ani, plasând țara noastră pe locul 22 în UE din această perspectivă. Deși, între 2011 și 2021, cheltuielile cu bunurile și serviciile vizând sănătatea în România au crescut cu 9,4 miliarde de euro, o majorare cu 152%, durata de viață sănătoasă a crescut cu doar 0,7%.
În 2021 peste 25.000 de medici români profesau în străinătate, în țările OCDE.
Sănătatea este un bun esențial. Boala și lipsa accesului la asistență medicală eficientă afectează calitatea vieții indivizilor și reprezintă o barieră în calea fericirii, a exercitării libertății lor individuale și a îndeplinirii rolului lor activ în societate, ducând la efecte economice și sociale negative. Sănătatea este astfel o preocupare individuală și o preocupare socială. Este esențial ca Sistemul de sănătate să se asigure că cetățenii au acces efectiv la asistență medicală de calitate atunci când au nevoie de aceasta. Într-o societate care pretinde a fi dezvoltată, este de neconceput ca oamenii să sufere sau să moară pentru că nu au acces în timp util la asistență medicală.
Avem în vedere:
- Restructurarea sistemului de sănătate pe verticală și pe orizontală pentru a putea asigura un traiect integrat al pacientului în sistem, traiect la capătul căruia pacientului i s-a refăcut starea de sănătate atât cât permite nivelul actual al științei;
- Refacerea sistemului de prevenție primară și terțiară ce va avea loc preponderent în stațiuni balneo-climaterice. Baza acestui sistem, distrusă după 1990, trebuie refăcută. Pe lângă importanța medicală a acestui sistem, nu trebuie neglijată importanța economică generală.
- Medicul de familie, transformat în ultimul timp într-un birocrat, trebuie să fie mai mult decât un manager al pacientului. El este prima instanță de diagnostic și tratament al pacientului. Trebuie încurajată acumularea de cunoștințe și competențe la nivelul acestuia și remunerația diferențiată, în funcție de actele medicale prestate și condițiile în care își desfășoară activitatea.
- Dotare - Aducerea spitalelor, mai ales a celor care se adresează patologiei acute, la nivelul tehnic posibil astăzi datorită progreselor informatizării, cu supraveghere în timp real a factorilor de risc tehnici. Este inadmisibil să ardă pacienți în spitale.
- Finanțarea sistemului va fi mixtă: asigurări obligatorii, contribuție de la bugetul republican prin Ministerul Sănătății, contribuția autorităților locale. Nivelul și diversitatea cheltuielilor din sistemul de sănătate fac necesară diversificarea surselor de venit.
- Reforma sistemului de asigurări de sănătate, prin plafonarea CASS și creșterea numărului celor care contribuie. Introducerea de pachete facultative care să permită ca banul să urmeze pacientul, indiferent unde acesta decide să se trateze (sistem public sau privat)
- Intoleranță față de orice formă de corupție în relația prestator de servicii de sănătate – pacient.
8
SOCIETATE SOLIDARĂ
Bunăstarea este condiția sine qua non pentru împlinirea fiecărui individ. Este important să fim conștienți de dificultățile specifice cu care se confruntă copiii, tinerii, femeile, persoanele în vârstă și minoritățile, care trebuie să își găsească pe deplin locul într-o societate fără discriminare. Seniorii și persoanele cu dizabilități trebuie, de asemenea, sprijinite, astfel încât alegerile lor de viață să fie respectate, indiferent dacă această alegere este cea a autonomiei sau a vieții în comunitate.
-
Combaterea insecurității copiilor - Conform statisticilor, dintre țările UE, România înregistrează cea mai mare rată a copiilor expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială (41,5%). 1,5 milioane de copii se confruntă cu nutriție deficitară, acces limitat la educație și servicii sociale. Niciun copil nu ar trebui să meargă la școală flămând, să locuiască într-o casă fără încălzire sau să fie îngrijorat de locul de muncă al părinților, iar impactul numeroaselor crize prin care trece Europa face ca mâncarea sau încălzirea să nu mai fie o alegere pentru multe familii și îi privează pe copii de elementele esențiale de care au nevoie pentru dezvoltarea și bunăstarea lor.
Situația socială și familială determină în mod evident riscul de vulnerabilitate și, prin urmare, de sărăcie: copiii care trăiesc într-un singur părinte sau într-o familie numeroasă, într-o familie în care niciun adult nu are un loc de muncă sunt expuși unui risc mai mare de a trăi într-o situație precară.
În plus, sărăcia nu este determinată doar de venituri insuficiente. Un copil este considerat a fi într-o situație de sărăcie atunci când este exclus, printre altele, în ceea ce privește locuința, educația, sănătatea și participarea în societate. Sărăcia în rândul copiilor este, prin urmare, o problemă multidimensională.
Abordarea compartimentată a acestei probleme nu rezolvă lucrurile. Intenționăm să propunem tuturor nivelurilor administrației și organizațiilor non-guvernamentale din domeniu să lucrăm la dezvoltarea unui Plan de combatere a sărăciei copiilor pentru a defini un cadru de acțiune cu dimensiuni și niveluri multiple, pentru a rupe ciclul intergenerațional al sărăciei. - Grija pentru seniori - Dorim să readucem persoanele în vârstă în centrul centrelor rezidentiale pentru persoanele varstnice. Calitatea supravegherii și îngrijirii trebuie garantată, indiferent de structură. PLAN sprijină inițiativele private și, prin urmare, apără libera alegere a persoanelor în vârstă și absența oricărei discriminări, indiferent de alegerea locului de trai. Propunem consolidarea măsurilor de prevenire a relelor tratamente în casele de bătrâni. În cele din urmă, evoluția îmbătrânirii populației și gradul de dependență al oamenilor trebuie luate în considerare în stabilirea standardelor pentru aceste facilități de îngrijire.
-
Combaterea declinului demografic - Populația României a scăzut dramatic după 1990, cu 4,06 milioane de locuitori, cel mai mare declin demografic din Uniunea Europeană. Scăderea natalității este doar unul dintre factorii care au contribuit la această realitate, o pondere la fel de semnificativă având-o emigrația masivă, în special a populației tinere, din ultimii 25 ani. Deși s-au implementat politici pozitive pentru creșterea natalității, măsurile de ansamblu, ca și în cazul celor vizând insecuritatea copiilor, sunt sectoriale, nu abordează declinul demografic multidimensional.
Apreciem că este nevoie de o strategie care să ofere soluții economice de perspectivă direcționate spre copil, mamă și familia tânără, favorizând rolul activ economic al mamei și combinând măsurile de susținere financiară cu oferta de servicii adresate familiilor cu copii. În același timp, pentru a încetini/stopa emigrația tinerilor este nevoie ca aceștia să găsească în România: locuri de muncă bine plătite, un climat de muncă favorabil, servicii publice de calitate, oportunități de dezvoltare, educație și un sistem de sănătate performante, justiție modernă, eficientă și rapidă, respect și responsabilitate din partea autorităților.
9
O POLITICĂ DE SECURITATE COERENTĂ ȘI AMBIȚIOASĂ
Securitatea națională este un concept complex ce include componente militare, economice, politice, de mediu, resurse și nu numai. Tocmai de aceea în elaborarea unei strategii coerente, pertinente și adaptată provocărilor prezente dar și a celor anticipate, se impune o acțiune corelată și responsabilă a tuturor autorităților cu competențe în domeniile conexe. În construcția unei abordări realiste și eficiente pe profil trebuie înțeles însă că nu toate problemele și amenințările grave cu care se confruntă un stat reprezintă teme de securitate națională.
- Punctul de plecare obligatoriu va fi reprezentat de reconstrucția încrederii cetățeanului în autorități prin regândirea dialogului direct și/sau mediat de organismele cu atribuțiuni de control, dintre autoritățile cu competențe în domeniu și populație. În absența încrederii în guvernanți și autoritățile de resort, orice strategie, oricât de corectă, nu poate fi decât un concept teoretic sortit eșecului, spațiul dintre decident și cetățean fiind ocupat de dezinformare și teorii ale conspirației.
- Poliția, atât națională cât și locală, joacă un rol vital într-o societate democratică în menținerea ordinii publice, apărarea vieții și proprietății cetățeanului, în combaterea oricăror activități infracționale. Trebuie acceptat că poliția reprezintă pentru cetățean cea mai vizibilă, cea mai frecvent întâlnită imagine a autorității statului, purtând astfel o răspundere suplimentară foarte mare. Responsabilități de o asemenea importanță nu pot fi îndeplinite decât dacă beneficiază de încrederea și sprijinul comunității. Pornind de la înțelegerea corectă a rolului polițistului, trebuie regândit atât procesul de recrutare, formare și motivare al acestuia cât și cel de promovare a imaginii publice a instituției. În egală măsură este nevoie de o alocare corectă a resurselor bugetare necesare pentru o activitate performantă, dar efortul financiar trebuie legat de o serie de reforme organizaționale menite să îmbunătățească eficiența poliției.
- Este foarte importantă recunoașterea rolului central ce revine militarului român, indiferent de armă, ca și cel al polițistului în arhitectura de securitate a statului. Salutăm importanța solidarității internaționale, a colaborării politico-militare sub egida NATO, ca factor semnificativ de descurajare și protecție dar nicio clipă nu trebuie să uitam că securitatea României este asigurată în primul rând de români, de semenii noștri în uniformă.
- Continuarea procesului de dotare cu armament și echipament modern al forțelor armate și intensificarea programelor de pregătire în colaborare cu aliații NATO; menținerea alocării de 2% din PIB.
- Punerea unui accent puternic pe cunoaștere anticipativă și prevenție - segment al securității naționale pe care rolul prioritar revine serviciului diplomatic și serviciilor de informații, pornind de la realitatea că în prezent, o dată declanșată, o confruntare militară nu poate fi câștigată de nimeni, punând în mișcare o mașinărie ce se alimentează cu pierderi umane și materiale greu de anticipat.
- Reevaluarea rolului și modului de funcționare CSAT, organism care trebuie să lucreze ca un adevărat for de planificare și coordonare a strategiei de securitate națională, cu o agendă dedicată exclusiv acestor aspecte iar nu problemelor ce fac în realitate obiectul de activitate al altor formate interinstituționale.
- Problematica securității și apărării cibernetice, ca dimensiune a securității naționale, trebuie menținută pe un plan prioritar astfel încât să se asigure dezvoltarea de mecanisme coerente şi eficiente pentru apărarea rețelelor și sistemelor informatice de interes național.
10
LOCUL ROMÂNIEI ÎN EUROPA ȘI ÎN LUME
Rolul fundamental al politicii externe a României trebuie să fie reprezentat de promovarea consecventă, cu claritate și perseverență a interesului național al țării noastre, de asigurarea securității și bunăstării națiunii, de susținerea și apărarea, cu demnitate și mândrie, a identității noastre naționale. Politica externă reprezintă un instrument pentru susținerea obiectivelor de politică internă în plan securitar, economic, cultural.
PLAN recunoaște și susține importanța apartenenței României la formatele de cooperare internațională, în primul rând UE și NATO. Considerăm că:
- În lumea de astăzi, dar mai ales în cea multipolară de mâine, rolul U.E. trebuie să crească în importanță, Organizația fiind îndreptățită să aspire la poziția de actor global. România va rămâne un membru dedicat, unul ce crede cu hotărâre în misiunea organizației. Apreciem însă că poziția asumată în prezent de UE, caracterizată de inflexibilitate și duritate în raport cu o parte semnificativă a membrilor săi, dublată de o atitudine submisivă față de câțiva actori statali, inclusiv unii externi organizației, nu este cea de natură să îi crească autoritatea și credibilitatea. Avem interesul și datoria de a contribui la consolidarea U.E. dar nu trebuie să uităm nicio clipă care sunt raporturile noastre cu uniunea. UE nu este sub nicio formă nucleul de funcționari cu aere de superioritate, de o neutralitate ce frizează apatridia, interesați doar de cuantumul pensiei speciale, UE nu există prin ea însăși ci doar prin membrii ei. UE este Germania, Franța, Italia sau Spania doar în aceeași măsură în care este și România, iar deciziile UE există doar dacă sunt și ale României.
- România, nu doar prin dimensiuni, populație și trecut dar și prin potențialul de care dispune, este îndreptățită să aspire la statutul de lider regional. Pe de altă parte nimeni nu îți recunoaște un statut doar pentru că te consideri îndreptățit. Acesta trebuie asumat ca obiectiv, presupune o foaie de parcurs cu responsabilități, repere de etapă, termene și, mai presus de toate, asumare transpartinică. Doar astfel potențialul de care ne place atât de mult să vorbim va fi transformat în realitate.
- Avem nevoie de o un corp diplomatic puternic și profesionist, protejat de interferențele politicului, altele decât cele strict legale. MAE nu trebuie redus la atribuțiile sale consulare sau cele de avertizor de călătorie. Diplomații, indiferent de spațiul sau poziția din care își desfășoară activitatea, trebuie să primească sarcini clare, cuantificabile, care să permită evaluarea reală a performanței individuale și de echipă.
- Se impune creșterea rolului diplomației românești în promovarea și protejarea operatorilor economici români prin regândirea atribuțiunilor reprezentanțelor diplomatice românești în acest plan.
- Politica noastră externă trebuie să fie caracterizată de continuitate și predictibilitate, dar nu în susținerea necondiționată a poziției statelor puternice în speranța unor câștiguri conjuncturale, efemere, de multe ori personale, așa cum se întâmplă în prezent, ci prin raportare la obiectivele, principiile și valorile care ne definesc.
- Este necesară corelarea politicii externe, în materie de obiective și priorități, cu politica de securitate și apărare – în special în contextul evoluțiilor generate la nivel continental de agresiunea rusă în Ucraina.
